Interviu cu Nicolae PLATON, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) din Republica Moldova

Care este tendinţa pe piaţa serviciilor de turism? Încotro se îndreaptă turismul?

Statisticile arată creştere. În anul 2007 au crescut cu circa 46% încasările din activitatea de turism, de la 282 mln lei, în 2006 până la 413 mln lei, în 2007. Numărul turiştilor care vin în Republica Moldova şi a celor care pleacă peste hotare  s-a majorat cu 12%, până la 96 500 de persoane. În anul trecut ne-au vizitat ţara (persoane care călătoresc fără a apela la agenţiile de turism) 149 900 de persoane, cu 17000 mai multe decât în 2006.
A crescut nesemnificativ şi numărul moldovenilor care călătoresc pe teritoriul ţării, de la 50800 în 2006 până la 53 383 în 2007. Cât priveşte agenţii economici titulari ai licenţei de turism şi numărul mediu scriptic al angajaţilor în acest domeniu, atunci numărul lor a rămas neschimbat , respectiv 217 agenţi economici şi 1 840 de angajaţi. Şi beneficiul din vânzări a fost în creştere, de la 33 miln lei în 2006 până la 40 mln lei în 2007. Cu excepţia indicatorului duratei de staţionare pe teritoriul ţării, care este în descreştere, toţi ceilalţi îndicatori sunt în continuă creştere.

Ce cotă îi revine turismului în PIB?

Mult prea mică, doar 0,3 %. În statele europene ponderea turismului e mutl mai mare – 20-30 %. Turismul moldovenesc are un mare potenţial încă neexplorat, cota acestuia în PIB poate fi ridicată până la 3-5% în următorii ani.

Care este raportul dintre turiştii receptori şi turiştii emiţători în Republica Moldova?

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în 2007 numărul turiştilor care au venit în Moldova (14 700) a fost mult mai mic decât cel al turiştilor care au plecat (81 800). Proporţia este de 1 la 5. Această diferenţă poate fi explicată prin preţurile foarte înalte la serviciile turistice de la noi comparativ cu cele din ţările europene. Deşi, numărul cetăţenilor moldoveni care pleacă peste hotare este în continuă creştere (+12% în 2007). Potrivit statisticilor, circa 4% din populaţia ţării îşi permite să călătorească peste hotare.

Care sunt cele mai atractive destinaţii pentru moldoveni şi câţi bani sunt dispuşi să cheltuie aceştia?

Dacă am face un top al celor mai solicitate destinaţii, pe primul loc este Turcia (25 636 turişti moldoveni în 2007), după care urmează Ucraina (17 379), România (15 253), Bulgaria (13 106).

Cea mai ieftină destinaţie este Ucraina, dar preţurile variază în funcţie de zonă. Spre exemplu, la Zatoca, Odesa, Coblevo, pentru o cazare modestă, cu trei mese pe zi, pe 7 zile, un moldovean cheltuie în medie 150-160 USD. În Crimeea preţurile sunt mai mari, de circa 200 de euro, aceleaşi condiţii plus serviciile pentru transport. Pentru România şi Bulgaria cetăţenii noştri scot din buzunar în jur de 250-270 de euro pe săptămână. Chiar dacă Turcia este cea mai scumpă destinaţie (circa 400-450 de euro pe săptămână), cei mai mulţi moldoveni aleg să călătorească acolo.

Cum se explica creşterea numărului turiştilor moldoveni care aleg destinaţia Turcia deşi preţurile sunt de câteva ori mai mari decât cele din Ucraina?

În ultimii doi ani numărul turiştilor spre Turcia s-a dublat şi a ajuns la 25 636. Cum se explică acest lucru? După aderarea României şi Bulgariei la UE a fost introdus regimul de vize, ca urmare multă lume a renunţat la aceste destinaţii. Pe de altă parte, costul unei vacanţe în Ucraina devine tot mai mare, iar condiţiile rămân aceleaşi ca acum 10 ani. Pe litoralul ucrainean pleacă în vacanţă persoanele cu venituri mici şi medii. Sperăm că, datorită facilitării regimului de vize de la 1 ianuarie 2008 şi faptului că moldovenii pot să primească viza în Centrul unic de eliberare a vizelor la Ambasada Ungariei, vor fi diversificate destinaţiile turistice. Deja câţiva cetăţeni moldoveni au plecat la odihnă în Austria şi Ungaria, unde preţurile sunt la fel ca cele din România, dar condiţiile şi calitatea serviciilor este net superioară.

Sunt comparabile preţurile la serviciile de turism din Republica Moldova cu cele din alte ţări ale Europei?

Preţurile la serviciile noastre sunt duble faţă de alte ţări europene. De exemplu, în Antalya, o cazare la un hotel de 5 stele, cu trei mese pe zi, preţul este de 80-100 de euro, iar în Republica Moldova, într-un hotel de 4 stele, doar cu micul dejun, preţul se ridică la 160-180 euro. În medie preţul de cazare într-un hotele de 3 stele din ţară este de cca 60-70 de euro, la fel ca, bunăoară, în Franţa sau Germania. Ca urmare durata de şedere a turiştilor în Republica Moldova a scăzut de la 3,5 zile în 2006 până la 2,9 zile în 2007.

Cât cheltuie un turist străin pe zi în Republica Moldova?

În anul 2000, cheltuielile constituiau în medie 64 USD, în 2006 – 167 USD, iar în 2007 au ajuns la 187 USD pe zi.

Ce conţine pachetul de servicii oferit de agenţiile de turism?

În fond, servicii de transport internaţional şi de cazare. Pentru turiştii receptori sunt organizate, în mediul rural, plimbări cu calul, concerte folclorice, plimbări cu barca şi alte tipuri de agrement. În ultimul timp, turiştii străini solicită cazare în mediul rural şi produse ecologic pure. Deseori, ei combină turismul urban cu cel rural. Şi, deoarece avem doar opt pensiuni agroturistice, acestea sunt destul de solicitate.

Cu ce notă aţi aprecia calitatea serviciilor prestate de agenţiile de turism?

Organizaţia Mondială a Turismului a apreciat Republica Moldova drept una dintre cele mai scumpe ţări din Europa la capitolul prestării servicii turistice. Şi turiştii spun că preţurile sunt ridicate în raport cu calitatea. Însă nu am avut sesizări grave din partea turiştilor, care se odihnesc la noi. Obiecţiile vizează calitatea drumurilor spre majoritatea obiectivelor turistice din ţară, care lasă de dorit.

Cum se explică faptul că agenţiile de turism atrag mai multă atenţie turiştilor emiţători decât turiştilor receptori?

Explicaţia este simplă, serviciile sunt costisitoare. În medie, un pachet ce include servicii de cazare, transport, alimentare costă 800 de euro. Adăugaţi comisionul agenţiilor de 10%, în fine veţi ajunge la 900 de euro, pe când în Europa acesta este estimat la 500-600 de euro. Preţurile exagerate fac ca numărul celor care doresc să viziteze ţara noastră să fie de cinci ori mai mic decât al acelor care vor să se odihnească peste hotare.

Vă rog să faceţi un top al agenţiilor de turism?

În anul 2007, conform cifrei de vânzări, pe primul loc se plasează Holiday Service, urmată de Solei Turism, Voiaj International, Robinzon, Canonic-Tur. După volumul vânzărilor serviciilor turistice şi, respectiv, numărul de turişti receptori, lider este Moldova-Tur, care a atras în anul trecut în Republica Moldova peste 5000 de turişti străini.

Din ce ţări vin cei mai mulţi turişti străini?

În nouă luni luni 2007, pe pirmul loc a fost România (2 351 turişti), urmată de Turcia (1 365), , Federaţia Rusă (1 189) şi Ucraina (946). Peste jumătate dintre turiştii străini (6.580) au venit în scopuri de afaceri şi profesionale, 4.655 – odihnă, recreere şi agrement.

Ce preferă să viziteze turiştii străini când vin în Republica Moldova?

Cele mai solicitate obiective sunt Complexul Orheiul Vechi, mănăstirile Căpriana, Hâncu, Ţâpova, Saharna, Cetatea Soroca, beciurile de la Cricova, Mileştii Mici. Sunt solicitate şi excursiile la mănăstirile din zona Călăraşilor: Hârjăuca, Hârbovăţ, Răciula şi Frumoasa.

Cât se investeşte în turismul din Republica Moldova?

În anul 2007 au fost alocate pentru promovarea imaginii turismului moldovenesc peste hotare 20 mii de euro. Astfel Republica Moldova a putut să participe la 7 expoziţii internaţionale de turism din Germania, Marea Britanie, Rusia, Turcia, Olanda, Suedia. Ne orientăm spre ţările cu care avem conexiuni aeriene directe. Care a fost efectul? Un singur exemplu, în 2007 ne-au vizitat 892 turişti din Germania, faţă de 100 în anul 2006.

În prezent se lucrează asupra a două proiecte de lege: Complexul Turistic Mărgăritarele Nistrene din raionul Criuleni şi Complexul Plaiul Orheian, destinate atât pentru cetăţenii moldoveni, cât şi pentru turiştii străini.

Într-un top realizat de Forumul Economic Mondial Republica Moldova a fost plasată pe locul 98 din 130 de ţări. Ce ar trebui de făcut pentru ca RM să devină mai atractivă ca destinaţie turistică?

Sunt mai multe lucruri de făcut. În primul rând, este vorba de politica de preţuri, care, repet, sunt exagerate, lansarea unor pachete competitive din punctul de vedere al raportului preţ/calitate, construcţia unor hotele de 2-3 stele. Pe această cale a mers Europa, în încercarea de a atrage turiştii cu venituri mici şi mijlocii, dar nu numai pe acei bogaţi. Vom discuta cu administraţiile complexelor hoteliere, pentru a stabili nişte preţuri de week-end, care să fie mult mai mici decât preţurile de recepţie, pentru a motiva turiştii să vină în week-end în Republica Moldova.

Este necesar de a investi în promovarea imaginii ţării. O altă preocupare ar fi infrastructura, în special drumurile, stabilirea unor preţuri acceptabile la transportul aerian.

Care sunt tendinţele ce vor marca industria turismului în anul 2008?

Piaţa turismului moldovenesc va creşte cu 20%. Volumul vânzărilor se va majora cu aproximativ 30-40%. Se va pune accentul pe promovarea imaginii ţării noastre, ca destinaţie turistică, în exterior, vom pleda pentru o politică de micşorarea a preţurilor, astfel încât să devenim o ţară competitivă pe piaţa turismului internaţional. Au fost elaborate 20 de rute turistice, în care sunt incluse numai obiective turistice. Pe viitor, agenţiile de turism nu vor mai direcţiona fluxul de turişti după bunul lor plac, dar vor prezenta itinerarele, iar turistul va decide singur ce traseu să aleagă. Astfel, Moldova va avea şanse reale de a se afirma pe piaţa turismului internaţional.

Olga CEBANU

„Regresul exporturilor în perioada 2005-2006 a fost cauzat direct de interdicţiile instituite de Federaţia Rusă la exporturile moldoveneşti de produse agricole şi alcoolice. Economia moldovenească nu a fost în stare să atenueze impactul embargoului impus de Federaţia Rusă la poziţiile tarifare care au dominat clar în structura exporturilor noastre pe această piaţă”, a constat expertul IDIS „Viitorul”, Viorel Chirliga, în cadrul dezbaterilor economice pe tema “Comerţul exterior al RM: scenarii de majorare şi de diversificare a exporturilor”, organizate sub egida Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul”. 

„Economia Republicii Moldova este foarte deschisă (gradul de deschidere a economiei a depăşit 100%, spre deosebire de SUA – 20%, ţările dezvoltate ale Europei – 40%), dar problema exporturilor moldoveneşti este că se orientează în aceeaşi direcţie. Cele mai importante iniţiative care trebuie luate de Republica Moldova ar fi diversificarea produselor şi mărfurilor destinate exportului şi diversificarea pieţelor externe”, este de părere Veaceslav Ioniţă, coordonator de proiect IDIS „Viitorul”.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, cea mai mare piaţă de desfacere pentru mărfurile moldoveneşti a continuat să fie Rusia (cu o cifră a exporturilor molodoveneşti de 232,7 mln USD), în pofida interdicţiilor impuse de aceasta. Federaţia Rusă a fost urmată de România cu o cifră de 211,2 mln USD.

O creştere semnificativă a exporturilor moldoveneşti s-a produs pe direcţia Germania şi Kazahstan, exporturile spre aceste destinaţii au înregistrat valori de 1,7 şi, respectiv, 1,9 ori mai mari, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

„Pe termen scurt şi mediu, creşterea exporturilor în Federaţia Rusă va deveni mai accentuată, fiind favorizată de reluarea exporturilor de băuturi alcoolice şi de majorarea exporturilor agricole”, a menţionat Viorel Chirliga.

Din grupurile de mărfuri exportate de agenţii economici din Republica Moldova, ponderea cea mai mare, în 2007, a revenit materialelor textile (276,3 mln USD). După ce s-au aflat în topul clasamentelor din 2000-2006, produsele alimentare, băuturile şi tutunul, au ocupat, anul trecut, poziţia a doua, la o diferenţă de doar 0,3 mil. USD faţă de materialele textile, constituind 276 mln USD. Au fost înregistrate creşteri şi la exporturile de produse vegetale, metale comune, maşini şi aparate, echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile, grăsimile şi uleiurile animale sau vegetale.
Consilierul economic al Ambasadei României în Republica Moldova, Ion Şerban, a spus că „creşterea cu 50% a exportului spre ţările Uniunii Europene, demonstrează o maturizare a companiilor moldoveneşti şi a creşterii calităţii produselor moldoveneşti – o direcţie bună care trebuie continuată. Anul acesta creşterea va fi cu circa 20% mai mare faţă de anul trecut”.

„Există încă mari rezerve neexploarate privind producţia industrială şi agricolă pentru export”, a menţionat Viorel Chivriga Un alt impediment pentru exportatori este cadrul de reglementare în domeniu, ce lasă de dorit. „De asemenea, restituirea TVA la export, pare mai mult o măsură de susţinere a bugetului de stat, decât a exportatorilor. Divizarea exportatorilor în subiecţi impozabili cu grad înalt de credibilitate, cu grad mediu de credibilitate şi cu grad mic de credibilitate pare o măsură discriminatorie faţă de aceşti agenţi economici”.

Reprezentantul Serviciului Vamal, Veaceslav Şveţ, susţine că „Serviciu Vamal lucrează asupra simplificării procedurilor ce ţin de export. Au fost optimizate procedurile de control şi vămuire a mărfurilor exportate prin introducerea ghişeelor unice la posturile vamale şi de trecere a frontierelor, prin concentrarea tuturor serviciilor abilitate asupra controlului şi monitorizării fluxurilor de mărfuri, instituirea sistemului informaţional în sistemul vamal şi altele”.

În opinia lui Ion Şerban, principalele măsuri pe care ar trebui să le întreprindă ţara noastră pentru extinderea exportului ar fi „crearea brand-urilor pentru produsele de o calitate foarte înaltă, care le-ar face cunoscute pe piaţa mondială, obţinerea certificatelor pentru produsele ecologice (produsele ecologice au preţuri de 3-4 ori mai mari decât celelalte produse), creşterea gradului de privatizare, deoarece oferă o posibilitate mai mare sectorului privat să se dezvolte, participarea la cât mai multe târguri internaţionale în scopul prezentării produselor moldoveneşti pe piaţa inetrnaţională, cunoaşterii concurenţilor de pe piaţa respectivă, promovării imaginii Republicii Moldova în exterior. Şi, cum o economie care nu atrage investiţii străine şi capital străin nu se poate dezvolta singură, mai ales în stadiul de tranziţie, Republica Moldova trebuie să acţioneze şi în această direcţie”.

Experţii IDIS „Viitorul” consideră că tendinţele în domeniul exporturilor, profilate în 2007, vor continua şi în anul curent, în ritmuri de creştere mai intense, datorită majorării volumului exporturilor de vinuri, creşeterii exporturilor agricole şi a produselor industriale, inclusiv a materialelor textile. „Creşterea exporturilor va fi facilitată suplimentar de suportul venit din industrie, unde apar primele semnale de ieşire din criză, din activităţile companiilor cu capital străin, care capătă tot mai mult „teren” în comerţul exterior al Republicii Moldova şi, suplimentar, beneficiilor ce le putem obţine graţie acordului CEFTA (Acordul de Liber Schimb Central European) şi sistemului GSP (Sistemul General de Preferinţă), trecute mai insistent la activ de companiile moldoveneşti”, susţine Viorel Chivriga.

Un alt factor, care va influenţa pozitiv evoluţia exporturilor, sunt preferinţele comerciale autonome acordate Republicii Moldova de către Consiliul de Miniştri al UE. Potrivit Regulamentului aprobat la 21 ianuarie 2008, o serie de produse agricole şi de origine agricolă (produse animaliere, grâu comun, orz etc.) vor putea fi exportate în Comunitate cu scutire de taxe vamale, în limitele contingentelor tarifare comunitare stabilite pentru Republica Moldova.

În opinia experţilor IDIS „Viitorul”, „toate aceste probleme, care constituie numai o parte din constrângerile existente în domeniul exportului, necesită a fi plasate în vizorul autorităţilor publice centrale pentru a fi luate în considerare la actualizarea documentelor de politici”.

 În anul 2008, Compania EFES Vitanta Moldova Brewery (EVMB) va investi 22 mil. USD în modernizarea şi reconstrucţia fabricii, pentru a reduce cheltuielile de producţie şi a spori calitatea produselor sale.

Suma investită, în acest an, constituie aproximativ 46% din totalul investiţiilor făcute pe parcursul anilor 2003-2007 (48 mil. USD), adică de la apariţa pe piaţă a companiei internaţionale EFES, şi de cca trei ori mai mult decât cele din anul trecut. Investiţiile cresc de la an la an, ceea ce demonstrează că compania este în continuă dezvoltare, atât la capitolul calitate, cât şi la cel al volumului de producţie. Astfel, în 2007 s-a investit suma de 8 mil. USD, iar în 2006 – 6,6 mil. USD.

Întrebat despre provenienţa investiţiilor, directorul general al companiei, Cem Guner, a răspuns că „o parte dintre acestea provin din profitul companiei de anul trecut, restul – din credite bancare. Banii investiţi vor fi recuperaţi pe parcursul unei perioade mai îndelungate de timp. Preţul la produse nu va creşte, deoarece compania îşi asumă această responsabilitate”.

Potrivit directorului operaţional al EVMB, Leonid Grigoriev, „cele mai mari investiţii vor fi repartizate pentru extinderea şi dezvoltarea secţiei de fierbere şi a secţiei de fermentare”. De asemenea, o parte importantă din investiţii va fi îndreptată spre renovarea secţiilor auxiliare. „Va fi mărită capacitatea de colectare a bioxidului de carbon, vor fi reutilate staţiile de transformatoare şi va fi devoltat sistemul de tratare a apei. O noutate în procesul de îmbuteliere este inspectarea sticlelor, care garantează îmbutelierea în sticle absolut curate, fără impurităţi, atât la suprafaţă, cât şi în interior”, a mai adăugat Leonid Grigoriev.

Pentru secţia de fierbere, fabrica a cumpărat un al doilea set de utilaje, de ultimă performanţă, în componenţa căruia intră şi instalaţia de fierbere Merlin, datorită căruia berea capătă un gust omogen, fiind înlăturate în totalitate componentele volatile care ar putea da erori de gust şi aromă. Capacitatea secţiei de fierbere se va dubla şi va ajunge la 240 mil. litri de bere, faţă de 120 mil. litri în 2007.

Datorită investiţiilor, va spori şi capacitatea de producere a secţiei de fermentare cu 50% faţă de anul trecut şi va constitui 180 mil. litri de bere. De asemenea, vor fi create condiţii pentru lărgirea sortimentului de produse. Directorul vânzări, Radion Melnic, a menţionat că „în 15-20 de zile vor apărea pe piaţă produse noi, care, de facto, sunt produse deja existente pe piaţă, dar într-o formă nouă de producere”. Sortimentul de produse al EVMB numără, în prezent, 8 varietăţi de produse: Chişinău Blondă, Chişinău Draft, Chişinău Aurie, Chişinău Specială Tare, Chişinău Winter Brew, Vitanta Premium Extra, Vitanta Premium Classic şi EFES.

Noile instalaţii vor avea un efect pozitiv şi asupra mediului ambiant. Bioxidul de carbon, rezultat în urma fermentării, va fi folosit în procesul tehnologic de producere a berii. De asemenea, va fi redus de aproape două ori şi consumul de energie. Datorită investiţiilor, practic, va fi redus factorul uman.

Astfel, EVMB va reuşi să acopere deficitul de bere ce se resimte în timpul verii. „Începând cu luna mai, după finalizarea întregului proces de renovare, EVMB va putea asigura la nivel de 100% cererea la bere pe tot parcursul anului”, a afirmat directorul operaţional al companiei.

Materia primă, folosită la producerea berii, este importată din Europa. Potrivit Nadejdei Onescu, şef control calitate, „malţul este selectat în funcţie de calitate, iar la noi, acesta nu corespunde cerinţelor necesare”.

Directorul financiar al EVMB, Lemi Guven, susţine că „EVMB este una dintre cele mai mari companii investitoare din Moldova şi deţine unul dintre primele locuri a contribuabililor mari din ţară. Compania a plătit în anul 2007 impozite în sumă de totală de peste 191300 mii lei, depăşind cu 23 la sută suma impozitelor din 2006 (cca 156000 mii lei)”.

Volumul de vânzări al EVMB s-a mărit cu 14% în 2007 faţă de anul 2006, astfel profitul companiei a crescut cu 30% în 2007.

„Atingerea standardelor internaţionale în ceea ce priveşte producerea berii, calitatea înaltă a produselor EVMB a făcut ca, în noiembrie 2007, berea Chişinău Blondă să fie premiată cu medalia de aur în competiţia European Beer Star, or. Nurnberg, din 700 de companii participante”, a menţionat Cem Guner.

Potrivit datelor prezentate de EVMB, în anul 2007 consumul de bere pe cap de locuitor a constituit 49 litri, iar piaţa berii a crescut cu 12% în raport cu anul 2006.

Autor: Olga CEBANU

 Valoarea pieţei de calculatoare este estimată la circa 100-120 milioane euro.

Estimări

„În anul 2007 piaţa a crescut cu circa 40% şi acest ritm de creştere se va menţine şi în acest an, în timp ce cererea la laptop-uri se va dubla”, afirmă Alexandru Kim., managerul Departamentului Calitate al Companiei Nippon. „Lideri pe piaţa de calculatoare din Republica Moldova sunt brandurile HP, Samsung, Toshiba, Accer, Dell, Canon”. Principalele ţări din care se importă componentele, accesoriile şi chiar un procent mic (aproximativ 6-7%) de calculatoare asamblate sunt China, Taiwan. Importul este, însă, realizat şi prin intermediul unor ţări intermediare, cum ar fi Rusia, Ucraina, România.

„Piaţa de calculatoare din Republica Moldova a intrat într-o fază de stagnare, comparativ cu ultimii 2-3 ani. Piaţa creşte lent, cu 10% anual, cifră care se va menţine şi în perioada următoare”, este de părere directorul reţelei de magazine Logic Computers, Sergiu Prepeliţă.. De aceeaşi părere este şi administratorul Companiei Neuron, Eugen Roşca.

Şi valoarea pieţei de calculatoare este estimată diferit. Reprezentantul Nippon spune că „anul trecut valoarea pieţei s-a ridicat la 100 milioane de dolari SUA, iar în 2008 ar putea creşte cu 30-40 mln USD. În general, nu contează mărimea pieţei, ci dinamica acesteia. Cu cât piaţa se dezvoltă mai rapid, cu atât este mai atrăgătoare pentru investiţii şi noi jucători”. Eugen Roşca, însă, estimează piaţa la 120 milioane euro.

Statistici

Numărul de calculatoare personale la 100 de gospodării a crescut în anul 2007 de opt ori faţă de anul 2003. Dacă în 2003 la 100 de persoane reveneau 2,6 computere, apoi peste cinci ani 20,8. Într-o dezvoltare rapidă a fost şi „computerizarea personală„ Potrivit Ministerului Dezvoltării Informaţionale, în anul 2004 la 100 de persoane reveneau 3,4 calculatoare, iar în 2007 – 15,6.

Potrivit Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, după numărul de computere personale la 100 de locuitori, în anul 2005 Republica Moldova se plasa pe locul 71 din 206 ţări ale lumii şi respectiv locul 32 în Europa. Astfel, în Republica Moldova la 100 de persoane reveneau 10,3 calculatoare sau de aproape 3 ori mai mult decât în Ucraina şi doar cu 1 şi 1,8 mai puţin decât în România şi, respectiv, Rusia. Numărul moldovenilor, care deţin un calculator, este de 8 ori mai mic decât în Estonia, unde circa 86% din populaţie are în posesie acest bun.

Comparativ cu anul 2006, în 2007 numărul utilizatorilor de calculatoare a crescut mai bine de două ori. Dacă în 2006 doar 28,7% dintre utilizatori foloseau calculatoarele acasă, atunci în 2007, numărul acestora a crescut de 2,4 ori şi constituie 68,9%. Pe acest fond se semnalează o scădere cu 7,5% a utilizării calculatoarelor la Internet cafe (44,7% din utilizatori). S-a dublat utilizarea calculatoarelor la serviciu, ceea ce arată că a crescut şi numărul agenţilor economici care şi-au computerizat activitatea.

Clienţi şi posibilităţi

Circa 60 la sută dintre cumpărători pe piaţa de calculatoare sunt persoanele fizice, iar alte 40% persoanele juridice. „Comparativ cu 2-3 ani în urmă, cumpărătorii se dovedesc a fi mai exigenţi, mai informaţi, ceea ce face ca cererea să fie în cunoştinţă de cauză”, a subliniat Eugen Roşca. Este evidentă tendinţa de a achiziţiona calculatoare cât mai scumpe, ceea ce demonstrează că moldovenii au început să pună preţ şi pe calitate.

Astfel, omul este gata să scoată din buzunar în medie 600-700 USD pentru un calculator şi 800-1000 USD pentru un laptop. Spre deosebire de anul 2006, în 2007 preţul la aceste produse a scăzut şi va scădea şi în acest an. (Cel mai ieftin calculator asamblat costă în jur de 350 USD.). Deşi preţurile scad de la an la an, ele continuă să fie înalte, deoarece a crescut numărul cumpărătorilor care doresc calculatoare mai puternice şi, respectiv, mai scumpe.

Potrivit lui Alexandru Kim, „cererea la laptop-uri a crescut şi va creşte de trei ori în acest an. Raportul dintre cererea la calculatoare şi laptop-uri este de 1:2,5. Dacă calculăm raportul în funcţie de sumă, atunci acesta este de 1:4.” Tendinţa de a procura computere cât mai scumpe, „de lux”, vine de peste hotare, dar şi din dorinţa de a avea un calculator mai performant. Calitatea produselor nu diferă, întrucât toate sunt realizate în aceeaşi regiune – Asia şi sunt utilizate aceleaşi linii tehnologice.

Totuşi, întrebaţi cât de des îşi schimbă moldovenii calculatoarele, răspunsul a fost acelaşi: o dată la 3-4 ani, în cel mai bun caz, sau pe măsură ce acesta iese din uz.

Probleme

Dacă câţiva ani în urmă, piaţa de calculatoare se confrunta cu o criză legată de livrări, intrarea cu mare întârziere pe piaţa noastră a noilor tehnologii (cam cu jumătate de an), acum aceste probleme, practic au dispărut.

Astăzi piaţa de calculatoare din Republica Moldova se confruntă cu haosul creat de către persoanele fizice, care, potrivit lui Sergiu Prepeliţă, „procură de la furnizor un produs pe care îl vând, adăugând 1% la preţ. Respectiv, cumpărătorul nu ştie cine este această persoană şi în cazul în care se defectează obiectul, nu are garanţia că va da de urma acestuia.”

O altă problemă, potrivit reprezentantului Companiei Nippon, care mai persistă, „este, lipsa de informare, anume atunci când vorbim despre asamblarea calculatoarelor. Majoritatea dintre cumpărători nu apelează la un specialist, care ar face o selectare corectă a componentelor, în funcţie de necesităţi. De aceea, 90% dintre cumpărători au avut probleme cu acestea la funcţionare.”

Creşterea investiţiilor, a cererii, dezvoltarea continuă a acestei pieţe a provocat o criză a specialiştilor în domeniu. „În Republica Moldova nu se pune accent pe formarea experţilor în domeniul tehnologiilor informaţionale, iar universităţile nu sunt pregătite pentru aceasta. Doar 10% dintre cei care absolvesc universitatea pot fi consideraţi experţi, 20%- au o pregătire medie, iar restul, 70% – nu au idee de programe, calculatoare. Problema cea mai mare este că statul nu întreprinde nimic pentru a îmbunătăţi situaţia”, este de părere Serghei Tcacenco, consultantul „Datalinie” S.R.L..

Potrivit reprezentanţilor de pe piaţa de calculatoare, o gravă problemă pe această piaţă este lipsa unui organ abilitat care să se ocupe de realizarea rapoartelor despre utilizatori, cumpărători de calculatoare, să monitorizeze companiile şi reţelele de magazine specializate în comercializarea calculatoarelor, să prezinte statistici.

Tendinţe pentru 2008

În acest an, cererea pe piaţa de calculatoare va continua să crească, mai ales la laptop-uri. O dată cu creşterea numărului de utilizatori ai Internetului, creşte şi cererea pentru accesorii (căşti, camere web, microfoane ş.a.) şi printere. Dezvoltarea pieţei de calculatoare în Moldova se orientează spre ţările vecine, unde fiecare al treilea cetăţean are calculator personal. O tendinţă mai nouă, după intrarea Microsoft în Moldova, este legalizarea programelor informaţionale. Se va dezvolta şi piaţa serviciilor, deoarece a crescut şi cererea pe acest segment. „La moment, cele mai solicitate sunt serviciile de reparaţie, post-garanţie, instalare, testare etc.”, susţine Sergiu Prepeliţă.

Ritmul de creştere a pieţei cu cel puţin 10%-20% anual se va menţine şi în următorii ani.

Lideri pe piaţa de calculatoare din Republica Moldova, potrivit experţilor cu care am discutat, sunt: Accent Tehno, Doxy Terra Nippon, Neuron, Red Point ş.a.

Autor: Olga CEBANU

Consumatorii sunt mai pesimişti decât acum şase luni şi aşteaptă creşteri de preţ mult mai mari decât anticipează agenţii economici, se arată într-o cercetare realizată, în cadrul ciclului de studii „Sentimentul Naţional al Confidenţei”, de către IDIS “Viitorul” în colaborare cu CBS-AXA.

Autor: Olga CEBANU