Transferurile efectuate din bugetul de stat către autorităţile publice locale, pe parcursul ultimilor patru ani, au fost determinate de apartenenţa politică a primarilor”, susţin experţii Centrului de Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
La această concluzie s-a ajuns în urma analizei volumului total al investiţiilor efectuate pe parcursul ultimilor patru ani (2005-2008). Conform acestora, singurul factor determinant al transferurilor a fost apartenenţa politică a primarului. Astfel, investiţiile efectuate pentru localităţile în care au fost aleşi primari comunişti sunt de 2,2 ori mai mari decât în localităţile cu primari aleşi pe listele altor partide politice.
Datele arată că sistemul existent avantajează un grup limitat de localităţi, în timp ce marea majoritate primesc alocaţii nesemnificative. Partidul de guvernământ, PCRM, controlează circa 37% din mandatele de aleşi locali, cărora le revine 75% din totalul investiţiilor capitale efectuate din ţară. Deci, din totalul de 132 milioane de lei, acestor localităţi le revine circa 97 mln. de lei. Şi investiţiile totale pe cap de locuitor diferă în funcţie de afilierea politică a primarului. Dacă media pe ţară este de 28, 71 lei, apoi în localităţile în care primarii sunt de la PCRM acest indice este de 64,07 lei , aproximativ de 10 ori mai mare decât în localităţile în care primarii aparţin altor partide (6,81).
La capitolul investiţii pentru reparaţii capitale alocate din bugetul de stat, repartizarea s-a făcut doar pe criterii de clientelă politică. Situaţia este şi mai sumbră, întrucât, 98% din suma totală a investiţiilor pentru reparaţii capitale au fost alocate în mod direct localităţilor primarii cărora au fost aleşi pe listele PCRM. Restul de 2%, au fost distribuite unor localităţi cu primari independenţi.
Experţii constată că finanţarea generoasă a primarilor independenţi şi chiar a unor primari din alte partide încurajează migraţia aleşilor locali către PCRM. Autorităţile locale nu mai sunt alese după calităţile lor profesionale, ci după capacitatea de obţinere a transferurilor băneşti de la guvernul central, în funcţie de apartenenţa politică, fapt ce pune sub semnul întrebării principiile pluraliste ale democraţiei ţi esenţa autonomiei locale, sunt de părere experţii. Potrivit directorului IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, „70% din investiţiile efectuate în ultimii patru ani, au fost determinate exclusiv de agenda politică a guvernului central şi doar 30% din aceste investiţii au fost determinate de profesionalismul şi eficienţa autorităţilor locale alese. Sau, în Moldova, autorităţile locale sunt dependente de puterea centrală şi nu ţin cont de necesităţile şi problemele locale”.
Veaceslav Ioniţă, expert la IDIS „Viitorul”, a precizat că „ alocarea de resurse pe criterii politice aduce mari câştiguri electorale pentru partidul de guvernământ în localităţile mici: cu cât sunt mai mici localităţile, cu atât posibilitatea de a „corupe” electoratul local este mai mare. În Republica Moldova trebuie să fie create instituţii capabile să gestioneze eficient banii alocaţi, să-şi îndeplinească funcţia de bază şi să fie autonome”. „Pentru că structura şi mărimea bugetelor locale nu sunt determinate de necesităţile locale şi nu sunt corelate cu potenţialul economic al localităţii, ci sunt elaborate şi impuse de către Ministerul Finanţelor, autorităţile locale devin, în mod inevitabil, executanţi ai unor agenţii guvernamentale, şi nicidecum, autorităţi independente”, a mai adăugat Veaceslav Ioniţă.
Menţinerea acestei situaţii prelungeşte dramatica agonie a micilor localităţi, a oraşelor subdezvoltate. „Şi, întrucât inegalităţile sunt şi astăzi mai degrabă o parte integrantă a sistemului finanţelor locale, existent în prezent în Republica Moldova, ar fi fost de aşteptat ca noul proiect de lege cu privire la finanţele publice locale să-şi propună drept obiectiv primar repararea acestor injustiţii, stimularea iniţiativei locale, îngrădirea folosirii necorespunzătoare şi politic-motivate a transferurilor pentru investiţii. Din păcate, logica vechiului sistem al finanţării locale a rămas conservată în structura proiectului recent propus de către Ministerul Finanţelor. În Republica Moldova, dezvoltarea locală trebuie să devină cu adevărat o prioritate naţională, şi nu „un căluţ” electoral, supus interesului partidului de guvernământ”, a subliniat expertul IDIS „Viitorul”.
Autor: Olga CEBANU
